Hristoria lumii. Poezii

     Prin poezie, omul aduce la cuvânt cele mai înalte trăiri ale sale. Din totdeauna a simțit omul în ființa sa fiorul sacru al exprimării artistice, în poezie și în cântare. Și, desigur, în primul rând, trăirile religioase, duhovnicești și-au aflat expresia în limbaj poetic. Căci, într-adevăr, omul credincios trăiește acut, adeseori, simțământul neputinței cuvintelor de a exprima stările înalte, de a spune cât de adâncă îi este mulțumirea și bucuria pentru bunătățile și darurile Creatorului. Simte că lui Dumnezeu îi poate vorbi mai pe măsură în poezie și în cântare. Și că Dumnezeu Însuși primește cu bunăvoință aceste moduri înalte de a I se adresa de către om. Nu ne mirăm că o bună parte din textele Vechiului Testament sunt, de fapt, texte poetice.

     Frumoase și plăcute sunt poeziile pe care Fratele Alexandru ni le dăruiește în acest volum. Plăcute nouă și, desigur, și lui Dumnezeu plăcute. După ce a scris și a publicat câteva volume de proză, autorul acestui mănunchi de frumuseți poetice a simțit nevoia să spună mai mult și, mai ales, într-un mod mai înalt și mai adecvat exprimării realităților duhovnicești.