Amintiri despre Sfintii Nichifor cel lepros si Evmenie Saridakis, Vol. II

De multe ori noi, creștinii de astăzi, căutăm sfințenia acolo unde ne convine. O sfințenie ușoară, o sfințenie „de canapea”, adică una care să fie ferită de durere, de jertfă și de tăierea voii proprii. Însă, de-a lungul istoriei, Biserica ne-a pus înainte un prototip desăvârșit de sfințenie, jertfă și ascultare: pe Dumnezeu-Omul cel Răstignit! Dar, fiindcă Dumnezeu cel Răstignit și Înviat, Domnul nostru Iisus Hristos, îl vrea pe om alături de El, vrea „ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” [I Tim. 2, 4], de-a lungul veacurilor și până în zilele noastre, în aceste vremuri din urmă și rele, îi face cunoscuți pe oamenii Lui, cei care s-au luptat ca să-L imite și să ajungă la măsuri de sfințenie, pentru ca noi toți să avem modele palpabile ale iubirii Lui față de om.