Cuvinte ascetice si epistole, vol. I

Tradiţia creştină îi atribuie Sfântului Macarie Egipteanul numeroase scrieri duhovniceşti. O parte dintre acestea, cele 64 de „Cuvinte ascetice şi epistole” sunt cunoscute drept Colecţia I. Volumul de față cuprinde traducerea primelor 20 dintre ele, realizată de Laura Enache, cu un studiu introductiv de pr. Cătălin Pălimaru. Ediţia de faţă, prima traducere integrală în limba română, a fost îngrijită de pr. Dragoş Bahrim şi a fost realizată după ultima ediţie critică, publicată în 2015 la Moscova şi Sfântul Munte Athos de Alexei Dunaev şi Vincent Desprez.

„Prin trei lucruri rodesc folosul și prin trei moduri primesc zidire și câștig cei ce cercetează riguros creștinismul, și se străduiesc să cunoască voia desăvârșită a lui Dumnezeu, și își dau toată silința și osteneala și nevoința pentru desăvârșirea cuvintelor Domnului în credința și nădejdea scopului, năzuind să-l împlinească prin nevoință multă și să ajungă la odihna aceea, iar, prin credință și harul lui Hristos, sârguindu-se să ajungă la împlinirea virtuților, fiindcă cuvintele Domnului și ale Apostolilor îndeamnă în orice chip la desăvârșire.

Cel dintâi: socotesc, ca niște robi credincioși, Sfintele Scripturi și cuvintele Domnului adevărate, ca fiind ale lui Dumnezeu. Al doilea: privind spre scopul desăvârșit al creștinismului se silesc să se facă viteji și curajoși cu fiecare zi pentru înălțimea chemării, având fără preget osteneala, și alergarea, și nevoința neîncetată și neîntreruptă, grăbind spre fericita nădejde a dragostei și desăvârșirii, nedându-și lor odihnă cu lenevire din pricina înălțimii scopului. Al treilea: având înaintea ochilor scopul desăvârșirii, cred cuvintelor Domnului ca adevărate, anume că cel ce vine să slujească Domnului trebuie să ajungă la măsurile nepătimirii și libertății. Fiindcă la acea fericire a vredniciei îndeamnă Domnul și acolo îi cheamă pe cei ce îi urmează Lui, zicând: Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel ceresc (Mt. 5, 48), învățând să fie întru noi toată curăția pe care sufletul a dobândit-o prin după chipul și asemănarea (Fc. 1, 26) zidită în noi la început, care și acum se lucrează în sufletul credincios prin energia Duhului, potrivit cu ceea ce s-a spus: Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele (Ps. 50, 12).

Sf. Macarie Egipteanul, Cuvântul 1, 13, 2-3