Maria sa, Neagoe Basarab: insemnarile monahiei Platonida, Doamna Despina a Tarii Romanesti

“Măria sa, Neagoe Basarab…” este un “jurnal” construit literar, inspirat din cronici şi documente istorice, înfăţişând viaţa unui sfânt care a fost, în vremea petrecerii sale pământeşti, domn al Ţării Româneşti, soţ al prinţesei Despina Miliţa, descendentă din familia ţarilor sârbi şi părinte a şase copii. Isihast, voievod şi tată – o îngemănare din care cititorul de orice vârstă şi stare va putea afla, pentru propria-i viaţă, un strop de învăţătură.

Astazi, cand toti fii pe care i-am nascut au intrat in pamant inaintea mea, cand anii mi s-au imputinat si eu ca iarba m-am uscat, nu as putea indura lumina soarelui stralucind deasupra de nu as avea intiparit in suflet chipul luminos al Domnitorului Neagoe.

Din viata mariei sale am invatat ca nu este sfarsit pocaintei, nici dragostei dumnezeiesti, si ca sufletul insetat dupa Domnul se vede pururea la inceputul caii si nu stie ca se inalta din putere in putere si ca pune suisuri in inima sa...  (Monahia Platonia, Schitul Ostrov, 1551)

După moartea soţului ei, la 15 septembrie 1521, a fost ales domn de către boieri, fiul său Teodosie, care avea doar 16 ani. A domnit sub îndrumarea unchiului dinspre tată, Preda Craiovescu, şi a mamei sale. Ridicat împreună cu visteria ţării de Mehmed bei, în decembrie 1521, Teodosie a murit undeva în Imperiul Otoman, la începutul anului următor. Despina Miliţa, împreună cu cele două fete, s-a refugiat în Transilvania, la Sibiu, punându-se sub protecţia regelui Ungariei, Ludovic II. Cele două fete au fost căsătorite cu domnii Ţării Româneşti şi Moldovei, Radu de la Afumaţi şi Ştefăniţă. Cei doi gineri au murit, domnul moldovean, în 1527, bănuit a fi fost otrăvit de soţia sa, iar cel muntean, în 1529, ucis de boieri. Fetele rămase văduve s-au întors lângă mama lor, Stana s-a călugărit şi a murit în 1530, iar Ruxandra a fost căsătorită cu noul domn al Ţării Româneşti, Radu Paisie. Suferind după pierderea tuturor celor dragi, Doamna s-a călugărit la schitul Ostrov, primul schit de călugăriţe muntean, luând numele monahal de maica Platonida.

28-02-2013