Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii
0
Back To Top
click aici:  REDUCERI 10-24%
01 Decembrie - 14 Decembrie 2024
(reduceri pe Autori, pe Edituri și pe Categorii)

 
​Comenzi peste 150 lei > transport gratuit
   Comenzi peste 350 lei > reducere 15%
0
Subcategorii
Biblia sau Sfânta Scriptură Credința Ortodoxă Ascetica şi mistica ortodoxă Liturgică. Pastorală. Locuri sfinte Biserica şi lumea ISTORIE - Politică - Sociologie Cărți pentru COPII Minte sănătoasă în corp sănătos Timpul liber (turism, literatură) EDUCAȚIE. Ştiinţă. Afaceri. SENSUL VIEȚII Idei de CADOURI (reduceri 10-24%) Diverse
Descarca oferte:
Oferta cărți PDF (alfabetic)
Oferte XLS (pe categorii): Cărți / Ob.bis.
Oferta Ed.Agaton: XLS

BNR:1 EUR=4.9771 LEI   1 USD=4.7129 LEI

 

 

 

 

 

Maria sa, Neagoe Basarab: insemnarile monahiei Platonida, Doamna Despina a Tarii Romanesti


Cuprins si Rasfoire


Editura Bonifaciu - Epiharia
Categorie: Istorie si patrimoniu ROMÂNESC (F2) (F2)
Anul 2012
354 pagini
22x14
700 grame
ISBN (cod bare): 9786068439006
Cod produs: 73034
Disponibilă la cerere
PRET: 43 RON



Prezentare Maria sa, Neagoe Basarab: insemnarile monahiei Platonida, Doamna Despina a Tarii Romanesti:


Astazi, cand toti fii pe care i-am nascut au intrat in pamant inaintea mea, cand anii mi s-au imputinat si eu ca iarba m-am uscat, nu as putea indura lumina soarelui stralucind deasupra de nu as avea intiparit in suflet chipul luminos al Domnitorului Neagoe.

Din viata mariei sale am invatat ca nu este sfarsit pocaintei, nici dragostei dumnezeiesti, si ca sufletul insetat dupa Domnul se vede pururea la inceputul caii si nu stie ca se inalta din putere in putere si ca pune suisuri in inima sa...  (Monahia Platonia, Schitul Ostrov, 1551)

Doamna Despina Miliţa [Elena] (n. sfârşitul sec. XV, Serbia – d. 1554). Soţia lui Neagoe Basarab, regenta fiului său Teodosie, ctitor.
Biografie
Descendentă a familiei imperiale bizantine Cantacuzino, fiica lui Iovan Brancovič, din familia despoţilor sârbi, nepoata mitropolitului Maxim Brancovič şi soră vitregă cu Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş. S-a căsătorit cu postelnicul Neagoe, rudă cu marii boieri Craioveşti, in 1504. Au avut împreună şase copii, Ion, Petre şi Anghelina, morţi înainte de vreme, Teodosie, Ruxandra şi Stana. „Viaţa împreună a acestor doi soţi, care s-au înţeles şi s-au iubit, a fost închinată Bisericii şi artei … au strâns, în timpul domniei lor, o întreagă comoară: Evanghelii de aur, căţui de argint, sfeşnice, cruci, inele, paftale, ceşti, toate podoabele ce se puteau culege sau face la noi sau aiurea. Dar din câte au strâns şi din câte au făcut, podoaba cea mai măreaţă a rămas biserica Curtea de Argeş…” (Constantin Gane).
Au ctitorit împreună bisericile Sf. Gheorghe şi a Mitropoliei din Târgovişte (terminată de Radu Paisie), schitul Ostrov din Călimăneşti, au sprijinit zugrăvirea sau refacerea mănăstirilor Dealul şi Glavacioc, biserica Mare din Snagov şi cea din Tismana, înzestrându-le cu frumoase şi costisitoare obiecte de cult. Cea mai importantă ctitorie a fost biserica mănăstirii de la Curtea de Argeş, pentru construcţia căreia, spune tradiţia, doamna a făcut un mare sacrificiu financiar: vânzarea bijuteriilor moştenite de la familia sa din Serbia.
După moartea soţului ei, la 15 septembrie 1521, a fost ales domn de către boieri, fiul său Teodosie, care avea doar 16 ani. A domnit sub îndrumarea unchiului dinspre tată, Preda Craiovescu, şi a mamei sale. Ridicat împreună cu visteria ţării de Mehmed bei, în decembrie 1521, Teodosie a murit undeva în Imperiul Otoman, la începutul anului următor. Despina Miliţa, împreună cu cele două fete, s-a refugiat în Transilvania, la Sibiu, punându-se sub protecţia regelui Ungariei, Ludovic II. Cele două fete au fost căsătorite cu domnii Ţării Româneşti şi Moldovei, Radu de la Afumaţi şi Ştefăniţă. Cei doi gineri au murit, domnul moldovean, în 1527, bănuit a fi fost otrăvit de soţia sa, iar cel muntean, în 1529, ucis de boieri. Fetele rămase văduve s-au întors lângă mama lor, Stana s-a călugărit şi a murit în 1530, iar Ruxandra a fost căsătorită cu noul domn al Ţării Româneşti, Radu Paisie. Suferind după pierderea tuturor celor dragi, Doamna s-a călugărit la schitul Ostrov, primul schit de călugăriţe muntean, luând numele monahal de maica Platonida.
A fost înmormântată în biserica mănăstirii Curtea de Argeş.
Bibliografie
·                 George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009

28-02-2013

Cuprins si Rasfoire
Cele mai noi produse din aceeasi categorie
mobilpay visa si mastercard visa mastercard edenred

www.agaton.ro


ANPC-SAL ANPC-SOL