In logica lui Iuda

Ediția a doua, revizuită și adăugită

Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Iisus și le-a șters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis:  Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari și să-i fi dat săracilor?”     (Ioan 12, 3-5)

 Readucerea în actualitate a ideii construirii unei biserici catedrale patriarhale în București, ca simbol al unității Neamului Românesc, a dat naștere unor vii dezbateri publice în ultimii ani, degenerând în cele mai multe cazuri, în atacuri virulente de un rar barbarism la adresa Bisericii Ortodoxe.

Ideea ridicării unei noi Catedrale Patriarhale în București e veche, dar a prins viață în vremea noastră, supusă în decursul timpului unor critici bazate pe raționamentul ucenicului vânzător Iuda Iscarioteanul. S-a spus chiar că ar fi „Catedrala sfidării sărăciei neamului”. Asumându-și „logica lui Iuda”, unii indivizi dilematici, cu care avem onoarea de a fi contemporani, țin cu tot dinadinsul să ne lămurească că banii destinați ridicării Catedralei Naționale, ar fi putut fi folosiți în proiecte caritabile sau în ridicarea de spitale.

Cititorii vor găsi în rândurile de față lupta dusă împotriva Bisericii noastre strămoșești în privința Catedralei Patriarhale, dar și argumentele noastre în vederea susținerii acestui edificiu ecclesial. Nu trebuie să uităm  faptul că am avut privilegiul  de a fi martori și ctitori ai unui proiect pe care înaintașii noștri l-au visat generații la rând și pe care generația noastră l-a dus la bun sfârșit.

Autorul